Friday, December 18, 2009

Politeţe pe muchie de cuţit

Azi dimineaţă, intru să iau pâine, şi când dau să ies, o doamnă corpolentă umpluse cu... "pectoralii" tot cadrul uşii. Deja ieşisem pe jumătate din magazin, am calculat rapid că n-are loc să treacă pe lângă mine şi nu vreau să sfârşesc strivită de cantul uşii de "pectoralii" doamnei, aşa că, dintr-un zvâc, iată-mă afară din magazin, uşa era liberă, ca şi calea doamnei ca să poată pătrunde în magazin pentru achiziţionarea mult-iubitei pâini. Şi aud în urma mea:
- Scuză-mă, domnişoară, că te-am lăsat să dai peste mine ca să ieşi tu prima din magazin!

În primul rând, sunt doamnă, nu domnişoară, am doi copii pe care încerc să-i educ, să-i învăţ nişte valori sănătoase, să devină oameni civilizaţi, de exemplu; în al doilea rând, nu am dat peste dumneavoastră, îmi pare rău că din cauza... "pectoralilor" aveţi un deficitar simţ al echilibrului, iar aici zăpada proaspăt-căzută n-are nicio legătură; în al treilea rând, ca să puteţi intra, da, trebuia mai întâi să ies eu, este o regulă elementară de politeţe care spune că mai întâi se iese, şi apoi se intră dintr-un loc, autobuz, magazin etc, pe principiul simplu că trebuie să ai loc să intri.

Dar în loc de toate astea pe care le-am gândit într-o fracţiune de secundă, mă întorc spre doamna şi-i zâmbesc:

- Nicio problemă!

No comments:

Post a Comment

Stop joc

După aproape 10 ani de Blogspot, mă opresc aici. Ne vedem pe ancailie.ro, dacă mai vreți să mă citiți, anyone. :)