De ce n-are verbul complementului (sic!) direct?

O ştire Wall-Street, datată 31 martie 2011, se întreabă (aici):

"De ce amana OTE ofertei de preluare a Romtelecom"

Noi răspundem:

1. Forma de complement direct nu trebuie să semene cu genitivul sau dativul, pentru simplul motiv că e acuzativ.

2. Azi - assuming că ştirea e de azi - suntem în 30 martie 2011. 31 martie 2011 e abia mâine, până la care nu mai sunt chiar multe ore, but still...

Şi dacă luăm ştirea la bani mărunţi, treaba e cam aşa:

"OTE amana prezentarea ofertei pentru Romtelecom deoarece nu a primit inca raportul de la Citigrup, grupul bancar angajat pentru a evalua valoarea Romtelecom, cel mai mare operator de telefonie fixa pe piata locala, cu afaceri de 716,9 milioane de euro in 2010."

- aha, deci era un genitiv, dar lipsea complementul direct în acuzativ: OTE amana prezentarea ofertei...
- apoi, atâtea apoziţii îngreunează textul într-atât încât la sfârşitul unei fraze aşa de lungi simţi nevoia să respiri adânc

"In cazul in care oferta grupului grec nu va fi pe placul autoritatilor romane, compania va listata pe bursa."

- iar dacă nu "va listată", atunci... mai vedem ce va fi

"In noiembrie 2010, ministrul Vreme ca pachetul de actiuni detinut de stat la Romtelecom este evaluat la un miliard de euro, suma pe care Ministerul Comunicatiilor se asteapta sa o incaseze din vanzarea acestuia catre OTE sau pe piata de capital."

- ministrul Vreme... ce? a spus, a declarat, a estimat... ceva a făcut el, dar redactorului (Cristina Negraru, aşa scrie la semnătură) i-o fi fost foame de cuvinte, de verbe, că-s mai săţioase, dar şi cu ceva garnitură de substantive

În concluzie, e cam clar, redactorul n-a priceput nimic din comunicatul oficial - n-am nervi să-l caut acum în versiunea emisă iniţial către presă. Ba mai mult, s-a mai şi apucat să-l prelucreze, reducând din cuvinte.