Posts

Showing posts from February, 2012

Sfârşitul eleganţei, aşa cum o ştim

Image
"Nu exagerez deloc dacă spun că Yves Saint Laurent este cel mai cunoscut, cel mai răsunător nume din istoria modei. Stefano Pilati a fost director de creaţie în cadrul companiei în ultimul deceniu, determinând, cu ochiul său analitic pentru design şi cu părerile sale clare cu privire la locul pe care îl ocupă moda în cultura modernă, o nouă eră în istoria modei. Înainte de a veni la YSL, Stefano a lucrat îndeaproape cu Tom Ford şi Miuccia Prada, probabil cele mai inovatoare figuri din moda italiană din ultimii 20 de ani. Stefano Pilati. Foto @ Vogue Stefano era cel mai potrivit candidat pentru preluarea casei de modă valorând peste jumătate de miliard de dolari după plecarea lui Tom Ford, însă asta nu înseamnă că nu a scos din sărite o mulţime de persoane făcând acest lucru. A scrie despre şi a intervieva pe cei din industria modei poate să devină foarte repede un nonsens pretenţios, însă ca să fiu sincer, pentru oameni care - ca şi mine - trăiesc modă la fel cum alţii trăiesc di…

Noul hit al iernii

- Parcări-parcări-parcăăăări! Facem parcări, dăm zăpadaaa!
După mai vechiul "Fiare luăăăăm!", un nou hit pe ecrane, adaptat la împrejurări, desigur: Dăm zăpada!
L-am auzit eu azi dimineaţă pe lângă bloc, cam pe la ora la care cei parcaţi - a se citi, împotmoliţi în zăpezi, îngropaţi în troienele îngheţate de unde nu şi-au mai scos maşinile de ceva vreme - ar vrea să iasă şi ei şi să meargă la serviciu.
Hitul se cântă pe o singură voce, vocea purtătorului de cuvântul a purtătorilor de lopeţi. Care sunt la vreo 4-6 haidamaci, dar n-am văzut să se apuce vreunul de sportul ăsta fără plata înainte de la beneficiar. Care, beneficiar, la întoarcere îşi va găsi locul ocupat de altcineva, dar nu desrpre asta e vorba aici. Ci despre "muzică"! :)

Crăciun de februarie

Ieri am făcut sarmale şi piftie în familie, exact aşa cum facem de obicei de Crăciun.
Aşa că fetele m-au întrebat când facem bradul, că ele îl aşteaptă pe Moşu' :)

Activităţi de vacanţă

Image
Se dă o vacanţă. Şi apoi încă una, la câteva zile. Vacanţe forţate de împrejurări, zăpadă multă şi albă, ger năprasnic, coduri colorate...

Stai în casă. Şi găteşti. Şi mănânci. Şi produci ... multe tuburi de carton de la hârtie igienică. :)

Pe care, dat fiind timpul liber şi lipsa posibilităţilor de a umbla pe la magazine în căutare de alte articole mai bune pentru "bricolat" cu copiii, le foloseşti în diverse activităţi împreună cu ei.

Rezultatele - iată mai jos câteva din această "măreaţă" operă a noastră.

Caut costum de schi pentru copil

Image
Roxi (prima din stânga, cu cască roşie) în prima ei tabără de schi, ianuarie-februarie 2011. Anul trecut cam pe vremea asta, Roxi era în a doua tabără de schi. I-a plăcut în tabere într-atât, încât anul ăsta, se cere şi mezina s-o însoţească. Iar tabăra urmează în zilele ce vin - dacă scapă şi de muci până atunci, ceea ce cred că de fapt nu va fi greu, la aerul curat de munte. Doar în Bucureşti / te îmbolnăveşti, vorba poetului.
Problema e că Ilinca nu are costum de schi, din acelea cu totul, dar de schi, nu combinezon de bebeluş, că nu sunt la fel. Nu (prea) se găsesc atât de mici - ea e mai micuţă decât era Roxi la 4 ani jumate, abia dacă are 1 metru înălţime. Oricum, nu se prea mai găsesc, e sfârşit de sezon în magazine. Şi mai şi costă destul de mult, raportat la faptul că nu ştiu dacă îl va folosi, la mărimea asta, mai mult de această săptămână de tabără la schi.
Am bătut  site-urile (nu şi magazinele, recunosc, şi asta din cauza condiţiilor meteo şi a vacanţei forţate) ca să verifi…

Ce mă face (sau nu) o mămică de toată lauda

Image
Dimineaţă de vacanţă (vacanţa de "cod portocaliu", feb.2012) Când am venit de la maternitate cu Roxana, am pus-o în pătuţul ei, în camera ei, singură-singurică. O cameră aproape goală, căci abia ne mutasem. Iar eu n-am avut altceva mai bun de făcut decât să încep o "frumoasă" depresie post-partum, cum abia dacă auzisem vag până atunci că există. Oare asta mă face o mămică de toată lauda?
După 2-3 luni de alăptat, licoarea maternă mirifică începea să se împuţineze. Am plâns şi am sorbit tot felul de ceaiuri şi soluţii care ar fi putut prelungi alăptarea. Dar la şase luni, asta a fost, s-a terminat şi ultima "picătură de alint" care mai venea din robinetul sânului matern. Am strâns din dinţi şi am trecut pe lapte praf. Oare asta mă face o mămică de toată lauda?
Când Roxi avea un an şi 2-3 luni, am rămas însărcinată cu sora ei Ilinca. Seara, din cauza oboselii specifice sarcinii, aţipeam pe jos, pe covorul cu şosele desenate, în timp ce mă jucam cu Roxi. Une…

Punguţa cu doi bani, un şarpe şi un armăsar

Image
Nu ştiu alţii cum sunt, da' eu, când merg la piese de Ion Creangă astfel (p)re-făcute, mai-mai că nu-mi doresc să mai am din nou 3 ani! Căci 3 ani e vârsta minimă recomandată pentru vizionarea piesei "Punguţa cu doi bani" la Teatrul Ţăndărică. Şi chiar era plină sala de prichindei, Roxi a mea, la cei 6 ani jumate, era cam mare printre ceilalţi copilaşi. Însă dacă tot a fost întreg week-endul trecut dedicat teatrului pentru copii, pentru ea alesesem cu o zi mai înainte Frumoasa şi bestia(despre care nu comentez decât că Bestia, deşi albastră, e chiar fioroasă. Altfel, piesa foarte OK!).
Imagine din spectacol, credit foto teatrultandarica.ro Acuma, oţ zâce că-s io zărghită, sau caut nod în papură, sau că ce am eu habar de teatru, de strâmb atâta din nas şi nu-mi convin piesele pentru copii. Aşa o fi, da' eu tot cred că la 3 ani plus, copiii ar vrea mai degrabă să vadă exact povestea din carte, citită deja de mama seara la culcare, dar aceasta să prindă viaţă în persoan…

Avem un dinte împotriva tuturor... dinţilor

Image
La vârsta la care începe înlocuirea dinţilor de lapte cu cei permanenţi, Roxi a experimentat deja, din păcate, o serie de probleme dentare şi are un medic stomatolog  la care merge pentru tratamente şi controale periodice.
Începutul a fost firesc, normal, ca la oricebebeluş, ba chiar mai bine, ca la carte: la vârsta de şase luni i-a ieşit primul dinţişor, primul incisiv central de jos. Nu pot să spun că a avut parte de prea multe probleme atunci – în afară de faptul că toată ziua s-a tânguit, nu prea a mâncat (era încă pe lapte matern, dar începeam treptat şi diversificarea), nu a dormit mai deloc şi nu-şi găsea locul, a făcut şi un puseu de febră, cam 38 de grade. Dar din fericire, totul a durat câteva ore, maxim pe durata unei zile (de lucru). Spre după-amiază a apărut insidios „vinovatul” şi totul s-a lămurit şi rezolvat de la sine. A fost bucurie mare în casă, am pupat-o şi felicitat-o ca de-o mare izbândă şi am dat vestea tuturor.
Şi dinţii următori au urmat liniile directoare t…

La mulţi ani, Alexandru Dabija!

Image
sursa: Adevarul literar si artistic Nu vă omorâţi cu grija
Azi e ziua lui Dabija!
N-am găsit altă rimă pentru a vă spune că azi, 13 februarie, regizorul Alexandru Dabija împlineşte 57 de ani. Potrivit site-ului teatrului Odeon, unde activează ca regizor la ora actuală, pe lunga, foarte lunga listă de piese regizate carieră se numără: - O scrisoare pierdută de ILCaragiale (2011) - de văzut - Absolut! după Ivan Turbincă de Ion Creangă (2011) - de văzut - Acasă la tata de Mimi Brănescu, teatrul Act (2010) - văzut, plăcut - Pyramus & Thisbe 4 You după William Shakespeare, teatrul Odeon (2010) - văzut, plăcut - Capra sau Cine e Sylvia de Edward Albee, Teatrul Act (2007) - văzut, plăcut - Aventurile lui Habarnam după N.Nosov, Teatrul Odeon (2005) - de văzut împreună cu copiii - Creatorul de teatru de Thomas Bernhard, Teatrul Act (2002) - văzut, plăcut, revăzut, plăcut, revăzut, plăcut (cred că e singura piesă pe care am văzut-o de 3 ori şi aş mai vedea-o şi tot mi-ar plăcea!) Domnia sa …

Cum l-am cunoscut pe Primul Ministru

Image
Catchy titlul, ha? Doar că de fapt dl Mihai Răzvan Ungureanu nu era nici pe departe Premier pe vremea aceea - vorbim de anul 2003, cu aproximaţia pe care mi-o dă memoria mea. Domnia sa era invitat la întâlnirile unui Club de business (unde eu participam doar în meschina calitate de jurnalist). Iar atât prezentarea oficială pe care a avut-o ca invitat, cât şi discuţiile "one-to-one" de la paharul de vin/suc de după, au fost extrem de "inspiring". Mi-a făcut impresia unei persoane bine înfiptă în concret, cu o viziune despre viaţă articulată la şcoli de prestigiu din ţară şi din afară. Discutând cu domnia sa, tot aveam tendinţa să mă complexez, să mă simt minusculă, pentru că ştie de toate, la modul enciclopedic, schimbă registrele discuţiei cu mare uşurinţă. Însă are un dar oratoric deosebit, te face să i te simţi egal indiferent despre ce discută, indiferent dacă te pricepi sau nu. foto: paginadestiri.ro De altfel, dacă scormonesc mai bine în memorie, în acea seară…

Me, child in time

Tovarăşa învăţătoare, tovarăşu diriginte, raportez! Să ştiţi că şcoala noastră nu mai e! Acum acolo este o şcoală de secol 21, cu termopane în loc de geamuri, sală de sport (mai ştiţi că noi făceam sportul iarna pe holul şcolii şi vara în curte?) construită recent pe vechiul teren de fotbal şi o clădire nouă, care să suplinească lipsa de săli de clasă (mai ştiţi că noi eram 40 de copii în clasă şi învăţam în 3 schimburi?), construită şi mai recent pe locul fostului teren de PTAP (Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei, pentru coneseori)!
Nu mai sunt în şcoală nici tovarăşa de Consituţie, nici tovarăşul secretar de partid care ne pregătea pentru Brigada artistică, nici tovarăşa dirijor de cor la Cântarea României. Toţi au ieşit la pensie - după cum mă informează o secretară fără haz.
Aşadar, după lupte seculare, am reuşit să intru în şcoală. Dar de fapt la invitaţia lor, care ne-au adus în cutiile poştale înştiinţări de recenzare a copiilor născuţi în 2005 şi 2006, conform noi…

Despre ambiţie şi onoare (lecţia de limbă shakespeare-eză)

Image
William Shakespeare, Julius Caesar, Act III, Scena 3
Un exemplu de oratorie modernă fără vârstă!
ANTONY
Friends, Romans, countrymen, lend me your ears;
I come to bury Caesar, not to praise him.
The evil that men do lives after them;
The good is oft interred with their bones;
So let it be with Caesar. The noble Brutus
Hath told you Caesar was ambitious:
If it were so, it was a grievous fault,
And grievously hath Caesar answer'd it.
Here, under leave of Brutus and the rest--
For Brutus is an honourable man;
So are they all, all honourable men--
Come I to speak in Caesar's funeral.
He was my friend, faithful and just to me:
But Brutus says he was ambitious;
And Brutus is an honourable man.
He hath brought many captives home to Rome
Whose ransoms did the general coffers fill:
Did this in Caesar seem ambitious?
When that the poor have cried, Caesar hath wept:
Ambition should be made of sterner stuff:
Yet Brutus says he was ambitious;
And Brutus is an honourable man.
You all did see that on the Lupercal
I …

Timp de preparare: 3-4 ore, după gust

Image
Ei, cine s-ar mai apuca să gătească dacă ar găsi aşa ceva în instrucţiunile de preparare? Sau cine s-ar mai apuca să facă iahnie de fasole cu costiţă, după reţeta Adei, dar adaptată de la cârnaţi la costiţă, dacă ar fi citit cu atenţie reţeta, adică acolo unde zice Ada că foloseşte fasole la conservă? Dacă ambele condiţii sunt îndeplinite, se cheamă că am gătit eu, no!
Iaca părţile componente:
1 kg fasole boabe albă, frumoasă, eco, din grădina bunicii de la ţară (sau a vreunei mătuşi, vecine de la ţară, dacă nu aţi pus în grădină). Atenţie! 1 kg de fasole se foloseşte pentru multe porţii, aşa ca pentru o campanie electorală. Altfel, e de-ajuns o cantitate de cca. 300 grame. 2 morcovi, 4 cepe mari (eu am avut vreo 8 mai mici, dar la fel de eco, din grădina mamei de la ţară, no!) untură, jumări, costiţă afumată (cine strâmbă din nas că-i prea gras, să nu mănânce!) suc de roşii, sare, piper, foaie de dafin, cimbru şi tarhon (dacă vă place)
Fasolea tre' să fi stat la înmuiat o noapte …