Friday, January 23, 2015

Concediu medical



Astăzi mi-am luat concediu medical.

Ieri mai aveam încă drumuri de făcut pe afară... De fapt, în maşină rece, apoi cald, afară rece, apoi intram undeva, stăteam o vreme la cald, iar mă îmbrăcam şi ieşeam în frig şi ceaţă... Şi tot aşa! Simţeam că vremea devenise tot mai câinoasă pentru starea mea de sănătate - laringită incipientă, derivată dintr-o traheo-bronşită, iar afară ceaţă şi mâzgă venită de sus, că o tot ştergeam de pe parbriz. Şi mă gândeam: alte persoane, când sunt bolnave, îşi iau concediu medical. Eu cui să înaintez cererea? Soţului? Copiilor? Că dacă eşti "freelancer" combinat cu "de-copiii-degrabă-crescător" (că n-am găsit altă rimă. Paranteză), nu ai şefi, sau nu din ăia cărora să le scrii cereri de concediu.

Dar cum mi se întâmplă (nu rareori) în viaţă, cererea de concediu medical mi-a fost aprobabă chiar fără să fi scris-o: soţul a avut liber la serviciu astăzi, în contul zilei de mâine care, nu-i aşa, a fost declarată zi liberă, ziua Unirii mici.
Aşa că a beneficiat dragul de el de o zi alături de fetele lui. Iar eu, de o zi în casă!


Ba încă azi a fost şi o zi d-aia în care aia mică ieşea de la şcoală la ora normală, aia mare după încă o oră, aia mică avea engleză la ora normală, aia mare avea de recuperat o lecţie pierdută la altă oră, mai devreme. Astfel că s-a tot plimbat el cu ele.

Norocul meu că am stat la căldurică, ceaiuri calde şi Phosphorus, poate-poate mâine voi fi mai bine.


Lucrurile bune ale zilei:
1. repaos vocal - pe cât posibil, dar oricum, afoniile mele (anual fac cel puţin un episod de laringită cu pierdere totală a vocii) sunt bucuria soţului şi a copiilor! Scapă de cicăleală o zi! :)
2. mai mult timp petrecut de tati cu fetele
3. mai mult timp petrecut de mine la proiectul la care lucrez, plus încă un articol - care va apărea curând, vă anunţ. Şi uite că am mai scris şi eu, după lupte seculare, un post pe blogul aşa-zis jurnal!

Iupiii pentru toate astea!

Thursday, January 15, 2015

Presa de blog - varianta mea

Presă de cotidian, eu în 1999:
fuga la redacție, semnat condica, ședința de sumar pe ziua respectivă, fuga la conferinţa de presă uneori fugeam la mai mult de o conferinţă într-o zi, luat notiţe, fuga înapoi la redacţie, scris articol pentru deadline în pagină până pe la amiază.

Presă de revistă lunară, eu în 2004:
mers agale la redacţie, şedinţa de sumar pe luna respectivă, mers la conferinţa de presă, luat notiţe, eventual interviu după conferinţă cu vreunul din "actori", apoi în alte zile alte conferinţe, alte interviuri şi pregătiri de materiale, mers agale la redacţie şi scris articolele cândva înainte de deadline.

Au mai fost etape şi variante diverse, cum ar fi transmis direct de la faţa locului pe telefon, o colegă din redacţie scrie şi pune articolul în pagină..

Freelancer, blog personal, eu în 2015:
vorbit cu mama să ia copiii de la şcoală şi să-i ţină până mă întorc de la conferinţa de presă, discutat pe fugă cu unu-altul la conferinţă, notiţe direct pe telefonul mobil, poze cu telefonul mobil, înapoi la mama, luat copii, dus copiii la înot, cumpărături pentru casă cât sunt în bazin, dus copii la engleză, mers acasă pe fugă, temele restante pentru a doua zi, administrat la fiecare copil mâncare şi medicamente de după viroze, culcat, uneori fără povestea de seară. În sfârşit, mă pot apuca de articolul de după conferinţa de presă!

Ah, wait! E noapte, trebuie să mă culc şi eu!
Vă voi scrie mâine despre proiectul Teatrul la cinema... Sau poate în altă zi... Sper că în curând...


Noapte bună!

Chelner, vă rog să-mi aduceți cafeaua pe terasă… la primăria din Munchen!

Am băut multe cafele la viața mea. Începând din facultate, când numai licoarea maronie magică m-a ajutat să răzbesc prin examenele grele de...