Posts

Showing posts from May, 2015

Povestea cu somnul meu de prânz... și cărțile copilăriei

Image
A fost odată ca niciodată. A fost odată o fetiţă, căreia bunica îi spunea Acriţa. Pentru că fetiţa aceasta îşi petrecea vacanţele de vară la ţară, la bunici, în cea mai frumoasă dintre lumi: lumea copilăriei.

Împreună cu ea venea la ţară şi sora mai mică, iar uneori mai veneau şi două verişoare, un pic mai mari ca ele, verişoare care locuiau în satul vecin cu al bunicilor.

Toată vara, bunicii aveau multe treburi prin curte şi la câmp. Fetele îi ajutau şi ele cum puteau: ba strângeau şi ele fân cu furca şi grebla, ba aduceau goală pătura peticită, în care fânul era strâns şi cărat de bunica cea măruntă chiar sus, pe cap, ba stăteau la umbra unui copac atunci când bunicul cosea. Hârş, hârş, făcea coasa în iarba înaltă. Iar fetele pălăvrăgeau despre toate şi îşi împleteau păpuşi din fire lungi de ţipirig sau flori de păpădie.

La ora prânzului, bunica le pregătea o mâncare din ce se găsea prin curte şi grădină: o mâncărică de fasole verde, o ciorbiţă din găina care ieri cotcodăcise prin c…

Durere de spate avem, torticolis avem...

Image
Şi m-am chinuit eu cam toată săptămâna trecută ba să mă ridic din pat, ba să mă aşez la masă, ba să intru în maşină, ba să mă întorc la fete pe bancheta din spate. Dimineaţa îmi era cel mai greu: nu mă puteam da jos din pat de înţepenire! Apoi, pe parcursul zilei, spatele se mai încălzea şi mă lăsa durerea, doar cea din ceafă continua, aşa că mă întorceam cu totul, precum lupul din poveste, că-nainte mult mai este!

De fapt, nu aşa mult. Că a venit ziua de sâmbătă, şi am putut să mă ocup şi de mine. Aşa că am purces degrabă la camera de gardă de la urgenţe, unde am fost trimisă la radiografie de coloană cervicală. Se pare că din fericire, nu e nimic la nivel osos, la coloană. Însă e prins un nerv cumva între vertebrele cervicale, plus contractura musculară.

Diagnostic: Torticolis. Tratament 2-3 zile guler cervical - pe care nu l-am purtat pe stradă, pentru că arătam mult mai rău decât eram, şi n-aveam chef să mă întrebe lumea "dar ce-aţi păţit, doamna Ilie?". Şi tratament med…

La Bookfest 2015

Image
După lupte seculare care au durat... nici nu mai ştiu câţi ani, am ajuns şi eu în sfârşit la Bookfest!

Ultima oară când am fost la un Târg de carte cred că era tot Bookfest, pentru că îmi amintesc să s-a nimerit şi ziua de 1 iunie printre zilele de târg şi eram cu fetele prin târg şi le-am luat multe cărţi pentru copii şi au primit baloane... şi veneam direct de la grădiniţă, sau poate grădiniţă şi şcoală, iar Roxana e acum în clasa a treia... Deci, în fine, aţi înţeles ideea: n-am mai fost de mult! :)))

Ieri am plecat aşa, oarecum impulsiv într-acolo. Am aflat că seara urma să se lanseze la Editura Herald cartea Alethei Solter tradusă de mine și mi s-a creat un complex de împrejurări care mi-a permis să fug în târg. Cu toată durerea mea de spate care nu mă lasă deloc în pace de câteva zile, de la weekendul cu castele, turnuri şi cetăţi - despre care nici nu am apucat să vă povestesc, dar nu stric acum surpriza, că e mult de povestit!

Târgul de carte, deşi nevăzut de mult, arată... cu…

Nesomnul copiilor noştri naşte monştrii din noi

Image
Sunt şi nu sunt mândră de ceea ce am să vă povestesc, dar o fac totuşi:
1. pentru că citind-o şi ascultând-o pe Sarah Ockwell-Smith mi se pare că sunt (am fost?!) o ilustrare vie a conceptelor ei şi
2. învăţaţi din greşelile altora, nu trebuie să le faceţi şi voi pe toate! :)


Când era Roxana mică bebeluş (atenţie, acţiunea se petrece cu aproape un deceniu în urmă!) mă ţineam de buchea cărţii mai ceva ca beţivul de gard! Lasă că nici nu prea existau mare scofală de cărţi de parenting pe vremea aia, aşa că nu vreţi să vedeţi ce ediţie hărtănită de Căpraru aveam! Dar nici ceva minte în cap nu prea aveam, cred eu acum, de la înălţimea anilor ce-au trecut de-atunci, de vreme ce luam de bune lucrurile de prin cele cărţi! Chiar a glumit un prieten venit în vizită la noi, când a văzut jerpeliturile de ediţii de prin 1900toamna, că normal, dacă vrem să avem copii ca noi, trebuie să îi creştem după cărţi de pe când eram noi mici! Abia această glumă m-a pus pe gânduri şi m-a făcut să schimb un p…

The King is dead. Long live the King!

Image
Cu mare tristeţe am aflat azi-dimineaţă că a murit regele bluesului, BB King. Pentru mine, însă, el rămâne The King!

Potrivit publicaţiei americane Los Angeles Times, care îl citează pe avocatul starului, celebrul muzician american, al cărui nume va fi asociat pentru totdeauna cu celebra sa chitară, Lucille, a murit la vârsta de 89 de ani, în oraşul Las Vegas.
Am avut marea plăcere să îl ascult acum 6 ani, într-un concert superb la Budapesta - despre care am şi scris puţin aici

RIP, BB King!


Să ne alintăm puţin, zic

Image
surpriza mea de dimineaţă de la Google
One happy family do I really look 40? :)))